Din vina comediei

Cât de mult îmi plac jocurile de cuvinte numai eu știu. Cuvinte-ntortocheate, rime și felurite sensuri. Păi ce-i mai frumos decât limba română vibrantă și tensionată? Când știi cum să așezi cuvintele-n vârful limbii, nu-ți mai e frică de bâlbâit. Și nici precipitată ori agitată nu-ți mai e mintea când auzi vreo întrebare alambicată. Tot ce-ți trebuie e siguranța și sinceritatea.

17690720_1630882550274957_903896403_n

Ghici câte încruntări mi-au fost date ochilor să văd atunci când sinceritatea mi-o lua-naintea respectului, vârstei, situației sau relației. Câți ochi mari și urechi înflăcărate nu or fi bolborosit pe la spate. Nedeslușite-s căile Domnului și inexplicabile-s și reacțiile lor, ale ălora care cred că buzele țuguiate ,,bot în bot” cu dosul încă se mai poartă. Nu, nu. Astea-s de pe vremea Madonei. Nu a rebelei, ci a lui Rafael.

Mereu am vorbit cu dublu sens. Asta pentru stârnirea imaginației tovarășilor cu creativitate. Le strălucesc ochii când aud ceva deocheat într-un context de toată stima. Mie mi-e de ajuns o privire de vreo 5 secunde fixă și e clar: ăsta-i de-al meu. Rânjesc ușor în colțul gurii și continui tot rânjind.

1654134_762731230423431_1498961255_n

În fine. Eu sunt Alexandra și-mi plac jocurile de cuvinte. Citez: “sunt savuroasă”, cică. Și-mi mai place și comedia. Dar nu aia de 6 pe Imdb, ci aia cu versuri ca-n divina lui Dante. Să ajungem în Paradis, zic. M-am jucat destul aici.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s